In urma cu vreo saptamana am intrat intr-un magazin de bricolaj sa cumpar materiale pentru doua segmente de pereti pe care sa fac teste de izolare.
Eram la coada la biroul pe departamentul de constructii al magazinului si asteptam sa-mi faca un bon pentru riglele de lemn cand imi atrage atentia o persoana care-l intreaba pe tipul de la raion daca nu are vata PLE/PLA sau ceva asemanator ca nu l-am auzit prea bine, nu ciuleam urechile la el, eram preocupat de chestiile mele.
Am intrat in vorba cu el sa inteleg ce doreste sa izoleze si aflu ca vroia sa-si izoleze mansarda, cauta un produs specific cu un anumit coeficient termic.
Conductivitatea termica e un factor important dar nu este singurul care e necesar a se lua in considerare mai ales la izolarea termica a unei mansarde.
I-am explicat care sunt principiile dupa care sa se ghideze la alegerea izolatiei pentru mansarda si pentru ca nu ar fi corect sa stie doar el:) le voi aseza si in scris aici, voi analiza ce optiuni de izolare avem la dispozitie, pentru ca sunt multe dar nu toate sunt potrivite, ideal fiind o izolare complementara lemnului.
Izolarea mansardei sau a podului este primordiala, pe la nivelul acoperisului se pierde pana la 35% din energie, aspect care se pare ca e cunoscut de cei care au scris normativele de izolare, dar le-a scapat izolarea adecvata a peretilor exteriori pentru care au alocat doar 10cm...sau in unele cazuri doar 5cm.
Nu ti se pare ca e o discrepanta observabila din avion, cum sa impui un standard de 30cm de izolatie la acoperis si doar 10cm la peretii exteriori?!
Ce optiuni de materiale avem la dispoziti pentru izolarea mansardei:
Avand in vedere ca izolezi mansarda doar o singura data e bine sa o izolezi la o grosime mai mare, respectiv 40cm, precum la o casa pasiva; o grosime mai mare nu doar iti va reduce cheltuielile cu energia atat iarna cat si vara dar iti va imbunatati considerabil confortul, ai putea chiar sa scapi si de aparatul de aer conditionat, de asemenea vei reduce marimea instalatiei de incalzire avand un consum mai mic de energie, aspect important, e de preferat sa investesti intr-un sistem pasiv(izolatia) care sa nu necesite mentenanta sau reparatii.
Formula P.E.R.F.E.Ct
La izolarea termica un profesionist va utiliza formula P.E.R.F.E.Ct pentru alegerea izolatiei si punerea ei in opera pana la cel mai mic detaliu. Dar ce este formula asta, ce reprezinta acronimul te intrebi?
Anvelopa etansa
Anvelopa etansa la aer este esentiala pentru cladire. In cazul in care cladirea nu este etansa la aer vor exista probleme legate de structura cladirii chiar si pentru o grosime de termoizolatie de 60cm(condensarea ar putea aparea in interiorul elementului de constructie).
Condensarea in structura
Mucegaiul in vata
Etanseitatea la aer a cladirii
Etanseitatea la aer a cladirilor izolate termic este esentiala din mai multe motive. Nu se reduce doar infiltratia aerului rece care conduce la formarea de curenti reci si la o crestere a sarcinii termice de incalzire, ci protejeaza de asemenea impotriva exfiltratiilor de aer interior cald si umed care pot conduce la patrunderea umiditatii in structura si implicit la deteriorari provocate cladirii(ex. In ilustratie).
Proiectararea excelenta, implementarea excelenta si examinarea anvelopei construite etans a cladirii sunt vitale pentru o casa pasiva.
Etanseitatea ar trebui sa fie bine planificata, fara solutii improvizate si efectuata de un profesionist certificat.
Avantajele unei constructii etanse
Etansarile sunt de trei tipuri:
Pentru etansare avem la dispozitie patru categorii de materiale in general etanse:
In cazul specific al izolarii mansardei iti recomand utilizarea unei bariere de vapori/aer cu permeabilitate variabila pentru cea mai buna protectie a structurii de lemn atat iarna cat si vara.
Prin SUA se considera etansa o locuinta cu peretii placati cu rigips, dar e un material care crapa/sau in care apar microfisuri si nu te poti baza pe el.
La etansarea mansardei se utilizeaza benzi de etansare speciale(pentru conexiuni ale barierei de vapori cu tencuiala de exemplu sau la etansarea ferestrei) care trebuie asezate simetric cu o arie de contact suficient de mare si adezivi (care formeaza un cordon de etansare pe toata lungimea foliei)compatibili cu bariera de vapori, e bine ca benzile sa fie cumparate de la acelasi producator al barierei.
Strapungerile ar trebuie sa fie reduse, ideal sa nu existe, iar unde exista sa fie executate profesionist, altfel grinzile, tuburile si conductele nu vor fi etanse!
Strapungere cabluri pe la marginea barierei de vapori
Etapele de lucru sunt importante pentru o implementare etansa.
Inaintea asezarii stratului de etansare la aer si a montarii placilor de rigips trebuie verificata umiditatea suprafetelor de imbinat, multi adezivi nu fac priza pe suprafete umede.
Bariera de vapori
Foliile si membranele permeabile sunt fundamentale pentru protejarea izolatiei cladirii contra riscului infiltrarii apei si pentru a permite reglarea termo-higrometrica perfecta a structurii.
Bariera de vapori la un hotel de 4 stele din Iasi
Acelasi hotel, alt exemplu
Alt exemplu de bariera de vapori pusa "bine"
Are un rol important chiar si in controlul difuziunii vaporilor si etansarii la aer, reprezentand solutia optima pentru a mari eficienta termica a cladirii.
Parametrul care defineste in principal tipul de membrana este valoarea de rezistenta la trecerea vaporilor de apa, identificat cu simbolul Sd(m): strat de aer echivalent, deoarece indica masura grosimii aerului care ar opune aceeasi rezistenta la trecerea vaporilor (prin intermediul difuziunii) opusa de produs sau structura.
Tipurile de membrane pot fi rezumate conform urmatoarei clasificari:
Tipuri de membrane
Factorii care determina alegerea celui mai indicat produs sunt multipli, principalii fiind:
Deteriorarea structurii
Apare atunci cand stresul umiditatii intr-o structura este mai mare decat capacitatea de uscare.
Pentru a preveni deteriorarea structurii abordarea uzuala este de a se concentra pe reducerea stresului umiditatii.
Totusi structurile nu pot fi protejate in totalitate de efectul umiditatii/umezelii.
Stresul umiditatii luat in calcul de obicei nu e aproape niciodata cauza afectarii structurii, de obicei vinovatul este stresul umiditatii neanticipat care nu poate fi exclus in totalitate din designul imobilului.
Pentru a exclude probabilitatea de afectare a structurii si a aparitiei mucegaiului e recomandata aparte de considerarea stresului umiditatii pe concentrarea asupra capacitatii de uscare a structurii.Structurile cu o capacitate mare de uscare si o reducere simultanta a stresului umiditatii conferit de bariera de vapori cu un parametru Sd variabil sunt protejate fiabil chiar si in cazul stresului neanticipat al umiditatii.
Izolatia termica in structurile de lemn separa aerul cald interior cu umiditate ridicata de aerul rece exterior a carui umiditate relativa este scazuta.
Cand aerul cald patrunde in structura se raceste (pe timp de iarna) in timp ce traverseaza structura.
Umiditate va condensa (aerul cald poate sa absoarba mai multa umiditate decat aerul rece), temperatura punctului de roua creste si ca o consecinta directa cantitatea de condensare creste de asemenea.
Condensarea apare cand un strat de difuziune mai strans este sub temperatura punctului de roua, ceea ce inseamna ca stratul exterior situat in afara izolatiei termice cu un grad de difuziune mai strans(Sd mai mare) decat stratul interior este nesatisfacator.
O problema majora apare daca aerul cald se infiltreaza in structura prin convectie rezultat al gaurilor din stratul de protectie la aer(de obicei bariera de vapori).
Stresul umiditatii asupra structurii de lemn
Exista cateva motive pentru stresul umiditatii intr-o termoizolatie amplasata in structura de lemn.
In primul rand apa poate sa patrunda printr-o gaura in acoperis, se pot forma cantitati mari de apa din picurat care va duce la aparitia mucegaiului in termoizolatie.O structura poate fi subiectul stresului umiditatii si din interior datorita:
Stresul umiditatii prin difuziune
Cu cat e mai mica cantitatea de umiditate care poate sa patrunda in structura cu atat e mai mic riscul deteriorarii ei.
Cel putin asta e opinia perceputa.
Cu alte cuvinte o bariera de vapori foarte densa previne deteriorarea structurii. Fapt care nu e tocmai adevarat, find demontat prin studii cu mult timp in urma, in urma investigatiilor(un studiu din USA in anul 1999) s-a demonstrat ca umiditatea intrata prin bariera de vapori ca rezultat al convectiei a produs prin condensare o cantitate de 250g/m2 pe perioada punctului de roua.
Stresul umiditatii prin convectie
Convectia cu alte cuvinte este fluxul de aer care transporta cantitati substantial de mari de umiditate in structura, mai mari decat prin difuziune.
Odata ce condensarea creeaza cantitati mari de umezeala prezinta un risc spre exteriorul structurii chiar si cand acele componente sunt deschise la difuziune.
2,7 kg/m2 pe o perioada de 90 zile
Problema cu umiditatea
Peliculele de apa pot actiuna ca o bariera de vapori precum gheata.
O astfel de situatie rezulta in deteriorarea structurii similara cu componentele exterioare care au un grad strans de difuziune(ex.bariera de vapori cu Sd mare).
Posibilitatea ca umezeala sa intre in structura prin difuziunea de flanc a fost luata in considerare.
Difuziunea de flanc este penetrarea umezelii in structura acoperisului prin muchiile laterale ale barierii de aer, care poate fi cuprinsa de caramizile poroase. Umezeala trece de bariera de vapori.
Difuziunea pe la rosturi
Cand obiectivul este construirea fara probabilitatea de a deteriora structura si pe care te poti baza de eficienta ei decat orice alta concentrare in blocarea umiditatii din drumul ei catre structura acoperisului.
Concluzie a stresului umiditatii
Numeroasele moduri prin care umiditatea poate intra sunt o evidenta clara ca in practica uzuala de constructie stresul umiditatii nu poate fi exclus.
Formula de siguranta pentru protectia structurii:
Capacitatea de uscare > stresul umiditatii
Deteriorarea structurii poate sa apara doar cand capacitatea de uscare e mai mica decat stresul umiditatii. /incadrat in rosu
Uscarea catre interior
Este o alta optiune importanta intre componentele structurale
Oricand temperatura stratului de izolatie este mai mare la exterior decat la interior fluxul de difuziune se inverseaza si umiditatea porneste catre interiorul componentelor.
Acest lucru se poate intampla in zilele insorite din primavara pana in toamna.
Daca bariera de vapori sau stratul de etanseizare la aer ar fi deschis la difuziune umiditatea prezenta in structura ar migra catre interior.
Totusi o bariera de vapori deschisa ar lasa patrunderea in interior a unei cantitati prea mari de umiditate pe timpul iernii si astfel ar apare deteriorari ale structurii.
La o prima vedere s-ar parea ca o structura este bine protejata de umezeala atunci cand este echipata cu o bariera de vapori.
Totusi daca umiditatea intra prin difuziunea de flanc, convectie sau componente ale structurii cu umiditate mare sistemul ar fi incapabil sa evapore din nou spre interior pe timpul verii.In functie de design bariera de vapori devine o capcana de umezeala.
O bariera de vapori cu un grad de rezistenta la difuziune mare(Sd mare) in iarna si difuziune mare vara este ideala.
Barierele de vapori „inteligente” cu valoarea Sd variabila si-au demonstrat meritele de ani de zile.
Isi altereaza rezistenta la difuziune in relatie cu umiditatea relativa atmosferica.
In conditii de iarna devin mai inchise si protejeaza structura de umiditate, iar vara se deschid si lasa umiditatea care ar fi prezenta sa se evapore spre interior.
Cum functioneaza barierele de vapori cu difuziune variabila
Directia fluxului de difuziune este determinata de diferenta de presiune a vaporilor de apa, care depinde de temperatura si umiditatea aerului din interiorul si exteriorul cladirii.
Fluxul de umidate curge din partea calda catre partea rece, iarna din interior catre exterior, iar vara de la exterior catre interior.
Membrana cu permeabilitate variabila
Cantitatea de umiditate care se evapora in afara structurii in relatie cu umiditatea aditionala adaugata structurii reprezinta potentialul de siguranta al structurii de a fi deteriorata.
Tamponul de siguranta ar trebui sa fie de cel putin 300g/m2 pentru asigurarea satisfacerii sigurantei.
Cu cat este mai mare acest tampon de siguranta cu atat mai bine.
Membrana "inteligenta"
Umiditatea nu se poate evapora catre interior cand o bariera de vapori cu o valoare Sd mare este utilizata. Folia devine o capcana pentru umezeala.
O folie de polietilena ofera constructiei un nivel extrem de mic de protectie a structurii de aproximativ 10g/m2/an.
Puntile termice
Ce este o punte termica?
Reprezinta un punct slab in alcatuirea unei anvelope de cladire, de ex. poate fi o placa strapunsa de balcon din beton armat, o parte a legaturii dintre fundatie si partea peretelui inferior, sau un cos de fum in anvelopa cladirii prin care caldura poate fi transferata cu usurinta de la interior catre exterior fara a trece prin izolatia termica.
Punti termice
Efectele puntilor termice
Riscul aparitiei mucegaiului la puntile termice este ridicat deoarece acesta poate aparea pe suprafata unui element de constructie chiar si la umiditate relativa de 80%.
Aceasta problema poate fi preintampinata partial cu o ventilatie corespunzatoare(preferabil cu recuperare caldurii).
Daca nu se doreste deschiderea ferestrelor exista produse speciale, fante de ventilare care se monteaza in partea superioara a ferestrei, a le caror membrane (nu toate sunt dotate) se deschid la o umiditate de ~35% pana la un 65% cand clapeta se deschide la maxim.
Sistem de ventilare pentru fereastra
Pretul unei astfel de fante de ventilare se situeaza in intervalul 150-160lei. Daca ai nevoie trimite-mi un email.
Un alt exemplu de punte termica care poate fi observat intr-un clip al emisiunii Bauhaus, apare la asezarea placilor/rolelor de izolatie termica care nu sunt asezate corect, problema e ca nu sunt aproape niciodata asezate perfect, e si greu sa fie asezate perfect cand distantele intre capriori sunt diferite de la o casa la alta, cand se indeasa izolatia pentru a parea vizual ca s-a facut treaba bine.
Rezistenta termica
In privinta ei cred ca lucrurile sunt destul de clare, pare sa stie toata lumea ce este.
E data de conductivitatea termica a materialului si grosimea acestuia.
Conductivitate termica determinata in laborator si la o anumita temperatura, in realitate materialele nu se prea comporta exact ca in laborator si exista diferente substantiale in rezistenta termica calculata si cea reala.
Capacitatea termica
Capacitatea specifica a unui material este masurata prin cata caldura este necesara pentru a-i creste temperature cu un grad si e masurata in J/(kg*K)<capacitatea termica masica.
Materialele de izolare au diferite capacitati de stocare a caldurii, unele mai putin(de ex.vata de sticla, bazaltica) altele o capacitate mai mult decat dubla, chiar tripla(ex. celuloza,fibrele lemnoase, iuta,lana).
O capacitate mai mare de stocare a caldurii incetineste fluxul termic, de exemplu vara caldura ajunge mai greu printr-un strat de celuloza de 30cm, aceasta incetinire se numeste defazaj termic.
Pentru un strat de 30cm de celuloza schimbarea de faza este de ~14 ore.
Temperatura exterioara(in rosu) si temperature interioara(in albastru)a suprafetelor pe timpul zilei. Sagetile indica momentul cand temperaturile ating valorile maxime. Distanta pe orizontala este masurata in ore si se numeste schimbarea de faza.
O schimbare de faza ideala este de 10-12 ore, astfel incat temperatura maxima pe suprafata interioara este atinsa in partea a doua a noptii. La acest moment caldura va fi preluata de aerul mai rece prin ventilatia naturala.
Utilizand fluctuatiile de temperature de la exterior si interior se poate calcula raportul TAV(Temperature amplitude attenuation), daca la exterior avem diferenta de 20 de grade intre temperatura maxima de 35 si 15grade minima, la interior avem o diferenta intre maximul si minimul temperaturii de mai putin de 1 grad, astfel obtinem raportul TAV de 26,5 (20/0.75 cu aproximatie).
Cu cat acest raport depaseste valoare de 20 cu atat mai bine.
Diferenta de timp in schimbarea de faza
Caldura se asimileaza in materialul termoizolator pe timpul zilei si se elibereaza seara cand deja afara este racoare, moment in care se pot deschide ferestrele pentru a se ventila casa si astfel scapi de caldura de peste zi, fara sa fii nevoit sa pornesti aparatul de aer conditionat sau poate-l porneste dar un timp mai scurt daca preferi temperaturi sub 20 de grade.
Cand un material are capacitate mare de absorbtie a caldurii in casa nu se va face inconfortabil de cald.
Comparatie capacitate termica
Izolatia din vata minerala de sticla
Material cunoscut la a carui producere se adauga formaldehida, exista si exceptii de produse fara acest compus volatil.
Tipuri de produse din vata de sticla:
Vata minerala de sticla Ursa SF 34 Gemini 2 x 5000 x 1200 x 50 mm
Vata minerala de sticla Ursa Plus Gemini 2 x 7000 x 1200 x 50 mm
Vata minerala de sticla Baudeman Izo 39 Duo 2 x 7500 x 1200 x 50 mm
Vata minerala de sticla Gecsatherm VSG2 Duo 2x7500x1200x50 mm
Vata minerala de sticla Knauf Insulation NatuRoll 9 kg/mc 50 mm
Vata de sticla URSA SF38 10 cm
Vata minerala de sticla Baudeman Izo 42 caserata cu aluminiu 12000 x 1200 x 50 mm
Vata minerala de sticla Isover Domo 3500 x 1200 x 200 mm
Vata minerala de sticla Ursa Terra 78 Ph 1250 x 600 x 100 mm
Vata minerala de sticla Baudeman Izo 42 Duo 2 x 7500 x 1200 x 50 mm
Cu preturi variind intre 23 lei si 50 lei(pentru 30 cm), la grosime a rolei de 5-10cm nu e simplu sa asezi 3-6 straturi fara punti termice.
Exista si produse sub forma de fulgi care se pot sufla dar pretul lor este mai mare decat al celulozei.
Un alt aspect important la vata de sticla este ca se lasa.
Fulgi de vata de sticla suflati pe pod
Tipuri de produse din vata bazaltica
La fel un material cunoscut pe care nu e necesar sa-i mai descriu proprietatile.
Exemple de produse:
Vata minerala bazaltica Knauf Insulation Natur Board FIT 30 kg/mc
Vata minerala bazaltica Isover PLE 1000 x 600 x 100 mm
Cu un pret de aproximativ 60lei/mp la o grosime de 30cm vor fi necesare trei straturi.
Exista si produse sub forma de fulgi care se pot sufla dar pretul lor este mai mare decat al celulozei.Izolatia cu celuloza
Fie ca e injectata la densitate mare, suflata umed, suflata liber sau fabricata in role si placi toata izolatia din celuloza isi are originea in ziarele reciclate.
Majoritatea producatorilor utilizeaza ~85%material reciclata si 15% sare de bor care actioneaza ca si protector la foc.
Nici o izolatie nu e perfecta pentru toate situatiile, dar printre primele mele alegeri e celuloza, material mai ieftin ca polistirenul, care intra in cele mai mici crapaturi.
Ofera o rezistenta termica excelenta, control al focului, control al aerului, sunetului, rezistenta la apa si impact minim al mediului, avand in acelasi timp rezistenta la mucegai.
Cand este aplicata la densitate mare nu se lasa, iar cand este suflata liber se ia in considerare un plus de 12-15%.
Preturi:
In medie pentru o grosime de 30cm pretul pietei este de 22eur, dar depinde de mai multi factori, printre care:
Oferta mea de izolare cu celuloza
Izolatia din iuta
Izolatie naturala fabricata din fibrele de iuta(ex. Saci de iuta in care s-a transportat cacao), exceleaza mai la toate criteriile. Pentru protectia la foc are adaugat carbonat de sodiu.
Preturi:
- Thermo jute 100mm 65lei/mp
- Thermo jute cu adaos de canepa 70lei/mp
Izolatia mansardei cu iuta si bariera cu permeabilitate variabila Intello Plus
Izolatia din canepa
Material natural, nu contine substante chimice adaugate care sa dauneze sanatatii pentru ca planta creste atat de inalta(4m)intr-o perioada de 100-120 de zile incat buruienile sunt sufocate.
Procesul de producere presupune un consum redus de energie. Se livreaza sub forma de saltele sau role, fiind un produs potrivit pentru izolarea mansardelor.
Se realizeaza din fibre carora li se adauga fibre din poliester in proportie de 10-12% pentru stabilitate dimensionala.
O alta varianta de produs este creata cu fibre naturale din porumb pentru stabilitatea dimensionala, produs care este putin mai scump.
La punerea in opera nu apar iritatii ale pielii si poate absorbi pana la 20% din greutate in umiditate fara micsorarea performantelor termice, spre deosebire de izolatiile din fibre minerale.
Are capacitatea de a regla umiditatea din incapere daca se utilizeaza bariere de vapori care permit transferul umiditatii(a se vedea sectiunea despre barierele de vapori); are conductivitatea de 0,04 W/mk
Canepa nu contine albumina si nu necesita tratare impotriva insectelor.
Iar ca o nota Romania a fost printre cei mai mari producatori de canepa...inca o industrie distrusa..
Preturi:
Thermohanf 100mm 68lei/mp
Panouri din canepa
Izolatia din lana
Se utilizeaza in mod special ca izolator termic si fonic pentru constructii din lemn, este ecologica, accesibila local(intr-o mica proportie, doar un singur producator pare sa mai ofere acest produs, bine ca o importam si pe aceasta..., avem toate materialiile prime in tara pentru a construi numai case eco si noi le exportam pe doi bani pentru a le cumpara de la nemti la preturi astronomice...)
Este un material higroscopic, inseamna ca poate absorbi pana la 30-40% din propria greutate pastrandu-si proprietatile.
Depolueaza in mod natural locuinta de substantele organice volatile(intalnite in parchet si mobila), a caror emisie creste odata cu temperatura si umiditatea.
O casa complet izolata cu lana poate absorbi in proportie de aproape 100% formaldehida eliberata in aerul interior, dar cum este asezata in spatele barierei de aer cum reuseste oare sa absoarba substantele astea volatile?
Lana sub forma de puf poate fi pusa in opera cu un aparat profesional de suflare.
Coeficientul termic al laneii variaza in functie de densitate, grosime si temperatura
Coeficientul termic al laneii variaza in functie de densitate, grosime si temperatura
Preturi:
- Rulouri „Casa cu lana” 100mm 20eur/mp
- Alchimea 100mm 85lei/mp
Izolatie din lana - Casa cu lana
Izolatia din fibre de lemn
Se prezinta sub forma de vrac, placi flexibile sau rigide, sunt o solutie eficienta si ecologica mai ales pentru casele construite pe structura de lemn(structura pe montanti, CLT, mansarde).
Pentru fabricare se utilizeaza aschii de lemn sau deseuri de la fabrici de cherestea.
Sunt rezistente la socuri mecanice, absorb zgomotele si izoleaza excelent pe timp de vara si iarna. Unele produse sunt disponibile si cu profil nut si feder pentru eliminarea puntilor termice.
Placile fibrolemnoase sunt deschise la difuzia vaporilor de apa si regularizeaza umiditatea, oferind un climat de locuit sanatos.
Corespund normelor de rezistenta la foc si chiar daca se ard nu emit vapori toxici.
Preturi:
- Gutex Ultratherm 100mm 165lei/mp
- Gutex Thermosafe 100mm 122lei/mp
- Gutex Thermoflex 100mm 73lei/mp
Izolatie cu fibre de lemn insuflate
Polistirenul expandat
Cu care se pot izola mansardele este fabricat in produse speciale, precum panourile SIP(panouri structurale de izolare), polisitiren asezat intre doua placi de OSB, sau polistiren expandat in forme specifice.
Izolatia acoperisului cu polistiren in forme speciale
Austrotherm ofera un sistem de izolare cu placi de polistiren expandat.
Izolatie cu polistiren expandat
Ce "bine" aseaza placile de polistiren profesionistul de la AUSTROTHERM
Sunt necesari 500 de ani pentru bio degradarea lui.
Spuma poliuretanica
Cu o conductivitate mai decat a materialelor de izolare clasica este promovat ca fiind cel mai bun material de termoizolare...
Pentru obtinerea aceleasi rezistente termice echivalenta a 30cm de celuloza ar fi necesar un strat de ~14cm, probabil aplicat in doua straturi.
La aplicarea spumei trebuie sa se tina cont si de umiditatea componentelor structurii altfel nu adera bine si apar goluri(punti termice), prin care migreaza vaporii in structura acoperisului. Conteaza de asemenea temperatura cu care iese spuma prin lance si umiditatea aerului.
Spatiu prin care va circula aerul in ambele sensuri
Ma intreb cum se prinde placa de rigips de capriori fara sa creezi o punte termica daca izolatia din spuma ii acopera? Capriorul fiind el insusi o punte termica..
Un aspect mai putin cunoscut este emisia de izocianati pe toata durata de viata a produsului.
Pret: Cu aproximatie 150lei/mp pentru aplicarea in doua straturi la obtinerea unei rezistente termice echivalente a 30cm de izolatie uzuala.
Polistirenul extrudat
As vrea sa fac o paranteza..
In mai multe ocazii am vrut sa ajut inventatori de materiale romani cu promovarea pe blog sau cu marketing dar din motive care nu tin de mine nu s-a concretizat nimic; am scris articole pe care nu le-am publicat pentru ca nu le-au placut anumite aspecte despre care scriam, nu am reusit sa colaborez cu ei desi am staruit in incercari...
Totusi acum voi mentiona un inventator care a creat un sistem de izolare termica cu placi din polistiren extrudat.
Sistemul lui se bazeaza pe principiul evitarii condensului. Se realizeaza o suprafata interioara calda fara condens pentru ca nu se formeaza punctul de roua.
Izolatie interioara a unei mansarde cu polistiren extrudat
Problema este la punerea perfecta in opera, la strapungerile stratului de 30cm de polistiren extrudat(efectiv cred ca s-a utilizat un strat de 10-15cm) pus in opera la interior pentru a prinde profilele de care se ataseaza placile de rigips si la defazajul termic.
Oare nu ar fi mai potrivite la o constructie noua panourile SIP cu nut si feder dublu care sa fie lipite la imbinare? Iar la interior se pot prinde profilele de placile de OSB, astfel se evita strapungerea placilor de XPS.
Ma intreb ce modalitate tehnica utilizeaza la punerea in opera pentru reducerea puntilor termice, profile din fibra de sticla, holzsuruburi din inox?
Sistemul s-ar potrivi mai bine peste astereala, la interior e groaznic de complicat de asezat placile rigide intre capriori.
Un sistem asemanator de izolare peste astereala are si Bauder, se utilizeaza placi PIR, iar pretul la o grosime de 160mm este de 36euro.
Sistem de izolatie de la Bauder cu placi PIR
Pana in urma cu 30 de ani structurile se udau si se uscau(ca sa vezi...), de la producerea materialelor obtinute prin chimie am introdus o multime de probleme...poate ar fi cazul sa utilizam materiale mai naturale care au tampoane hidrice.
Rezistenta la foc a materialelor de izolare
La toti ne e frica de aparitia unui incediu in casa, lucrurile acumulate in timp si amintirile ne-ar disparea in valtoarea focului.
Din statistica surselor care declanseaza incendii in locuinte aflam ca majoritatea sunt declansate de electrocasnice, nici o surpriza aici, prima linie de aparare pana la ingrijorarea in privinta rezistentei la foc a izolatiei ar putea fi un sistem de sigurante electrice cu intrerupere automata la aparitia arcului electric, iar pentru cei care au case pe structura de lemn mai multe placi de rigips in bucatarie ar putea fi o optiune.
In ce priveste rezistenta la foc pe care o poate oferi termoizolatia depinde de materialul ales, probabil te-ai orientat catre vata bazaltica, material excelent in teorie si in mesajele de marketing, dar in practica nu e chiar atat de extraordinar.
Te invit sa vizionezi clipul de mai jos cu experimentul de rezistenta la foc in care sunt comparate cele mai cunoscute materiale de izolare termica.
Eh, se pare ca vata bazaltica a fost detronata de celuloza, material care protejeaza structura din lemn de mucegai, insecte si rozatoare.
Clasament rezistenta la foc la o grosime de 10cm
Rezultate rezistenta la foc a: Celulozei, Polistirenului, Vatei de sticla si Vatei bazaltice
Izolatia pe pod circulat/necirculat
In cazul unui pod circulat se poate construi o noua podea inaltata pe bucati de capriori acoperiti cu placi OSB, iar intre podeaua existenta si noua podea se va introduce termoizolatia.
Concluzie
Ai mare grija cu solutiile incropite cu materiale nepotrivite si puse in opera fara detalii tehnice si intelegerea principiilor, vei deschide cu siguranta poarta catre o multime de probleme.
Utilizeaza factorul P.E.R.+Ct. pentru izolarea mansardei si ai grija la ce bariera de vapori alegi.
Ai nevoie de ajutor pentru a obtine solutia potrivita? Trimite-mi un email.
Daca ti-a placut articolul da-i un share sau scrie un comentariu!
buna ziua. ce folie de difuzie recomandati? multumesc
Salut George,
Pentru un răspuns mai elaborat va trebui sa revin pentru ca nu pot sa scriu acum, dacă mai poți sa aștepți, altfel alege-o pe cea mai scumpă de la un brand cunoscut.
Multumesc. Astept pentru un raspuns mai elaborat.
buna ziua..sunt pe punctul de a achizitiona o casa care nu e deloc ieftina situata undeva langa bucuresti vanduta de un dezvoltator”mandru”care “nu face rabat la calitate”..cel mai important aspect care mi-a atras atentia si pe care dumnealui l-a evidentiat este cel al izolarii acoperisului-asadar de sus in jos avem 1) tabla “tip lindab” de 4mm de culoare gri inchis(stiu ca si culoarea conteaza in ceea ce priveste temperatura atinsa pe timpul verii”) ..2)astereala de lemn pe care este asezata tabla(nu cunosc termenul exact..este acoperisul din lemn pe care vine montata tabla)..3)”extraordinara si miraculoasa” spuma poliuretanica de o culoare bleu-verde..(nu stiu cat de gros este stratul sprayat..probabil de 5cm..insa am vazut si lemn neacoperit pe acolo).. 4)spatiul gol al podului care fiind un acoperis intr-o apa..are inaltime de aproximativ 25-30cm intr o parte si 70-80cm in cealalta)..5)-6)nu avem capriori de lemn deasupra camerelor ci un sistem metalic pe care urmeaza a fi prinse placile de rigips iar peste ele este asezata vata minerala…
Buuun…asta este sistemul propus de dumnealui pe care l-a vandut deja unui minim de 10-12clienti de case..insa pe mine ma sperie oarecum deoarece in “documentarea” mea (de la un total nestiutor la un om care are f. putin habar despre izolatie termica)..am aflat ca spuma poliuretanica etanseaza iar vata minerala este destul de periculoasa din cauza substantelor nocive pe care le elibereaza in timp..voiam sa va intreb cat de corect este un astfel de “sistem” si cum as putea sa-l modific astfel incat sa nu arunc cu banii pe fereastra pt refacerea acoperisului in 2-4ani sau mai grav sa nu creem riscuri grave de sanatate mai ales datorita faptului ca in viitorul apropiat eu si sotia ne dorim un copil..
Imi este frica de ce se intampla in interiorul “micului pod” pe timp de vara/iarna in ceea ce priveste umiditatea de acolo..mai ales ca nu voi avea gura de vizitare..si nu voi putea vedea eventuale daune in timp sau aparitia mucegaiului..
Mentionez ca ma gandeam in primul rand sa inlocuiesc vata minerala cu polistiren..iar deasupra asterelii sub tabla sa pun folie de aluminiu din aceea tip isoflect/isoterm cu bule de aer..de altfel recunosc..caut variante nu cu mult mai scumpe fata de ce-mi ofera dezvoltatorul..deoarece stresul financiat e destul de mare..
Mentionez ca aceasta casa va avea incalzire in pardoseala..care am inteles ca usuca oarecum aerul din camere fata de caloriferele care fac aerul cald-rece sa circule..
As aprecia nespus un sfat din partea dumneavoastra..
Va multumesc anticipat.
Salut Eduard,
Spuma poliuretanica eliberează izocianati pe toată durata vieții materialului iar vata eliberează formaldehida.
Având în vedere ca vei face un efort financiar pentru cumpărarea casei poate e cazul sa investești într-o mica consultanta care-ți va aduce beneficii pe toată perioada în care veți locui în casa.
Dacă e necesar pot sa vizitez și casa, te invit să-mi scrii în situația elaborării unei soluții potrivita pentru casa ta.
Buna ziua.
Ce material ar fi cel mai indicat pentru izolarea fonica a unei mansarde. Spatiu de izolare 15cm.
Multumesc.
Bună seara,
Plumbul e cam greu, alternativa ar fi panouri speciale pentru fonoizolare utilizate în combinație , dar prețul nu e mic, zeci de euro /mp, dacă ai buget aceasta este soluția, altfel sufla celuloză, protejează și termic.
Buna seara as dori unele lamuri legate de o izolatie la unp pod cu probleme de condens .podul este necirculabil. Am 2 straturi de vata ;1 primu de bazaltica KNAUF de10 mm peste vata minerala de 10mm cu folie de aluminiu asezata cu folia spre pod .cele doua straturi de vata sant asezate intre grinzile care formeaza tavanul.in interiorul camerei am montat rigips prins pe profile de grinda si la nivelul de jos al grinzi am o folie de vapori , cu bule si petaluminiu .condensul imi apare la nivelul foliei de aluminiu de la vata minerala din pod . un constructor mia recomandat sa scot toata vata sa pun folie isolaer isoflect [nu stiu care este diferenta intre ele] si sa repun va ta intre grinzi . mie frica sa nu se faca condens sub folie caci nu prea as mai avea cum sa verific .altul a zis sa iau folia de pe vata minerala sa mai pun un strat de bazaltica mai dura sa o sigilez su spuma intre placi si de grinzi unde se poate ce-mi recomandati .cm ar fi mai bine
Nu am înțeles exact stratificarea de la interior spre exterior, iar la grosime probabil te referi la 10cm fiecare strat.
Bariera de vapori nu este pusa în operă cât mai etanș, presupun că nu există nici spațiu de aer între bariera de vapori și placile de rigips, iar al doilea strat de vata bazaltica are folie de aluminiu orientata în sus, folie care funcționează ca o a doua bariera de vapori (imperfecta), dar care reduce difuzia vaporilor.
Acum nu știu exact unde precipita vaporii, la nivelul foliei de aluminiu între placi sau deasupra pe folie (mai puțin probabil, ar înseamnă că există o umiditate ridicată în pod și vreo 13 grade temperatura).
În primă fază se etanseaza bariera de vapori (din spatele plăcilor de rigips), se înlocuiește vata cu folie (sau se îndepărtează folia de aluminiu printr-o taiere mai adâncă), ulterior se mai pot adaugă straturi de termoizolație perpendiculare pe straturile dintre căpriori.
Sper sa am înțeles bine situația, nu aș vrea să te induc în eroare.
Succes!
buna seara
da am gresit cu grosimea vatei este de 10 cm
am prezentat montajul materialelor din interiorul camerei ( tavan ) spre exterior ( pod)
referitor la golul de aer, acesta exista deoarece rigipsul este montat pe profile prinse cu bride de grinzi
intre grinzi exista doua straturi de vata primul bazaltica apoi cea minerala isover cu folie de aluminiu care este ultimul material spre pod, iar sub aceasta folie inspre vata( spre interior) se formeaza condens, condensul fiind pe folie in vata
ce imi recomandati ?
sa scot folia si sa adaug alt strat de vata?
sau pot sa las folia daca se adauga inca un strat de vata bazaltica? se mai poate forma acel punct de roua in grosimea vatei?
Ce marca si grosime de vata imi recomandati?
Florin, scoate vata cu folie si inlocuieste-o cu una fara folie de aluminiu(necaserata), nu prea e importanta marca, caracteristicile sunt asemanatoare, iar daca-ti permite bugetul mai adauga un strat de 10-20cm. In principiu s-ar face difuzia vaporilor, probabilitatea sa condenseze vaporii e foarte mica.
buna am incercat sa mai avem o discutie dar nu mi se incarca spre dumneavostra apare ca si neclara
buna as putea lua acea folie de pe vata deoarece se desprinde cam usor si sa adaug inca ceva straturi de vata dar merita . o sa fac si ceva economie la factura de incalzire deoarece este cam mare sau sa fac un sacrificiu sa renunt la vata si sa pun un strat de celuloza de 15 ce in locul celor doua de vata sau sa gasesc o metoda cum sa prind o folie isoflect gold peste vata actuala peste grinzi . mersi
O varianta alternativa pentru indepartarea foliei ar fi sa tai din vata 5mm(sub folie, pentru o imbunatatire a difuziei).
Poti sa mai adaugi straturi de vata sau daca mergi pe varianta cu celuloza pentru eficienta oricum un strat eficient de izolatie porneste de la o grosime de 30cm, pana la 50cm. Daca locatia casei e in apropiere de Bucuresti iti pot oferi eu izolarea cu celuloza.
Sugestia mea e sa lasi folia aia isofloc in magazin, e bine sa nu ne complicam cu materiale si metode pe care nu le cunoastem si implementam excelent, iti va aduce iarasi probleme.
buna sunt de la oradea cam departe de bucuresti . Sar putea pune celuloza peste vata dupa eliminarea foliei ce sar putea intampla .Mesi pentru sugestii
E posibil să ajung la Oradea, am câteva cereri din zona, dacă se mai adună sigur ma deplasez. Nu se întâmplă nimic cu celuloza pe deasupra vatei, doar sa aibă destulă susținere bariera de vapori, care se afla sub rigips, probabil e susținută de profilele metalice.
Buna seara,
am ajuns si eu la faza termoizolarii acoperisului, inclinat, acoperis care are rol de tavan al spatiului locuit. Ma gandesc sa pun vata bazaltica sau minerala de 15 cm intre capriorii de 15 cm, sa vin cu al doilea strat de vata bazaltica perpendicular pe primul, de 10 cm sa fie, sa inchid totul cu folie Isoflect Gold, dupa care as vrea sa am un spatiu de aer si ultimul strat dinspre casa sa fie lambriu de lemn in cea mai mare parte si rigips in alta zona. Pentru vata ma uitam la Knauff, cea cu tehnologie Ecosse, despre care ei afirma ca este fara formaldehida, adica Eco (asa sper asa fie). Problema cea mai mare este cum sa realizez sistemul acesta fara sa gauresc prea mult acea folie ? Se poate face pe stacheti de lemn pentru zona cu lambriu? Sau e de preferat pe acele profile metalice? Multumesc si spor!
Salut Dan,
Se pot utila și rigle de lemn, câștigi câțiva centimetri în grosimea tavanului comparativ cu structura metalica, iar folia se poate etansa cu banda de etanșare în locurile unde o prinzi.
Buna ziua,
Am o terasa acoperita lipita de casa pe care vreau sa o inchid si sa fac din ea o camera adiacenta casei. Dilema cea mai mare o am la izolarea acoperisului, inclinat, acoperis care are rol de tavan al spatiului locuit. Momentan acoperisul din exterior spre interior este format din tabla sub care este o folie anticondens, osb 10mm si capriorii de 15cm. Ma gandeam sa pun urmatoarele straturi:
1. intre capriori vata minerala de 15cm,
2. un strat de vata bazaltica dura care o prind sub capriori (ca sa nu am capriorii neizolati formand punte termica).Vata bazaltica vreau sa o prind cu ajutorul lui al treilea strat, acesta fiind un osb de 15mm.
4. o folie (dar nu sunt sigur de care, barira de vapori sau cu difuzie la vapori), pecare am sa o prind de osb si stratul 5 lambriu de lemn pe care il montez direct pe folie cu capse fara sa mai am spatiu de aer. Deci practic fac un sendwici osb-folie-lambriu. De fapt aceasi configuratie o au si peretii doar ca pe exterior mai vine un 10 cm de vata. Sper cu stratificatiile acestea sa nu am probleme de condens sau umezeala. Multumesc anticipat si astept parerea dumneavostra.
Florin, învelitoarea este ventilata? Tabla e prinsa pe șipci și circula aerul pe sub ea?
Mi s-a propus LA o mansarda peste astereala sa pun Folie IsolAir si intre capriori sa pun vata bazaltica de 15 cm. Dupa care baiera de vapori si placi de gips carton. Cat de eficienta e aceasta folie IsolAir Thermo?
Cam frecție la piciorul de lemn, cum s-ar zice.. Depinde de buget îți pot sugera alternative de folii reflective performante, cu 18 straturi, nu astea de se găsesc pe la magazinele gen bricolaj.
Buna seara
Urmeaza sa inchid o mansarda la o casa noua.
Capriorii sunt de 12 cm grosime si ma gandesc sa le suplimentez grosimea cu sipca de lemn de 5cm. In acest fel intre capriori pot pune un strat de vata de 17 cm.
Perpendicular pe capriori ar pune 12 cm de vata, apoi rigle pentru rigips, folie prinsa pe aceste rigle si apoi rigips.
Este bine asa ?
Stratul de vata ar trebui sa fie mai gros ?
E vreo problema ca rigipsul va fi imediat peste folie sau trebuie lasat neaparat un strat de aer ?
Găsești vata de 17cm grosime? Sau le combini 10+5+2(de 3 se găsește mai ușor), iar de 12 cm vata doar pe comandă.
Cred că ar trebui să găsești o varianta cu materiale pe care le poți cumpăra ușor, sau celuloză.
Poți sa mergi și pe varianta fără strat de aer.
Vata de 12 cm e cumparata, a venit pe comanda. Voi combina 12+5 ca sa fie 17 pe primul strat. Gandindu-ma mai bine poate ar merge si al doilea strat tot de 17cm. Vata de 12 cm am cumparat-o din cauza grosimii capriorilor, iar ca si cantitate am luat pentru 2 straturi. Dar citind si documentandu-ma mai bine am observat ca tendinta este spre 30 cm de vata. Nu mai spun ca meseriasii mi-au spus ca 15cm in total sunt suficienti.
Am mai primit cateva solutii de care nu sunt convins, de aceea am vrut sa stiu daca solutia propusa de mine cu suplimentarea capriorilor ar fi viabila. Daca nu as face asa ceva atunci as avea nevoie de cel putin inca doua caroiaje de sipci sau profile pentru rigips ca sa pot sprijini vata. De celuloza am aflat prea tarziu asa ca voi merge in continuare pe vata.
In legatura cu stratul de aer am mai vazut ca unii lasa un strat de aer intre asteriala si primul strat de vata fara sa tina cont daca acoperisul e ventilat sau nu. Este bine asa ceva ? La mine acoperisul e tabla prinsa pe caroiaj de sipci, folie si apoi asteriala.
Nu vei gresi cu 30cm+, se pune si 40-50cm.
In privinta modului de punere in opera a vatei, la tine poti sa o asezi pe astereala.
Buna Bogdan,
Recent am izolat podeau podul la o casa veche, fiindca nu se incalzea si aveam umiditate mare in camerele de la etaj (~17 grade si 65% umiditate).
Am folosit urmatoarele materiale:
* folie Coreth Coretop Gelb sd-100. Specificatii tehnice: http://www.coreth.at/files/module/287/
* placi Austrotherm EPS W30-Plus de 10 cm grosime. Specificatii tehnice: https://www.austrotherm.at/produkte/austrotherm-eps-plus/austrotherm-eps-w30-plus-waermedaemmplatte
Peste placile EPS de 10cm intentionez sa mai adaug in viitor un strat de EPS de 20 cm si apoi placi de OSB ca sa pot utiliza podul.
Dupa ce am citit articolul tau, nu sunt convins ca am facut cea mai buna alegere cu folia folosita ca bariera de vapori. Acand un sd>100, ma tem sa nu am probleme cu umiditatea la vara.
Sa ma gandesc serios sa o schimb cu ceva mai bun? Daca da, atunci ce produse imi recomanzi?
Salut George,
Podul e ventilat oricum, nu te îngrijora prea mult în privința barierei de vapori, EPS-ul nu e tocmai potrivit pentru izolarea podului, fiind și material rigid cum îl pui în operă(vor exista punti termice, deci si ventilare, volens nolens)?
Poate ar fi bine sa iei in calcul si o varianta de ventilare, de exemplu cu grile de ventilare penru ferestre(grile care se deschid in functie de nivelul umiditatii relative din aer), daca e o varianta pe care o vei implementa scrie-mi si iti procur unele de calitate mai buna, nu costa un capat de tara, vreo 100lei+
Buna ziua,
excelent articol. Multumesc.
Ma puteti ajuta cu o recomandare pentru izolare mansarda? Detalii – Tigla ciment gri pusa peste acoperis acoperit cu scandura + izolatie folie plastic (banuiesc ca e folia care nu lasa apa in casa). Mansarda vreau sa o izolez foarte bine astfel incat vara sa nu simt deloc sau foarte putin eventual caldura de afara. Mai mult ca atat, deasupra living-ului nu am placa, avand tavan in alt pana la acoperis (in jur de 4.5-5m). In conditiile astea – potentiale pierderi caldura foarte mari + infiltratii caldura vara in mansarda, ce izolatie imi recomandati? Sunt ingrijorat cu vata de sticla din cauza formaldehidei. Avand in vedere ca am grinda de 12 cm ar fi dificil sa montez doar vata bazaltica. Ar fi posibil 15cm vata sticla+ 5cm vata bazaltica cu compresie pe vata de sticla? Chiar si asa nu sunt convins de eficacitate. Apoi ma ingrijoreaza si faptul ca circulatia vaporilor nu ar fi corespunzatoare si ar mucegai podul in timp. Ce imi recomandati? Multumesc mult. Cu respect,
Salut Andrei,
Mulțumesc pentru apreciere.
O grosime doar de 20cm de vata de sticla e ineficienta, nu se obține inerția termică necesara pentru protecția termică pe timp călduros.
Materialele pe care le recomand sunt unele care au capacitate termică mare și care pătrund în cele mai mici crăpături (ex. celuloza, fibrele de lemn), iar grosimea stratului de izolare ar trebui să depășească 30cm.
Spre interior e bine sa optezi pentru o membrana de vapori cu Sd variabil(Intello, Intello Plus sau alte care au caracteristici asemănătoare, sunt vândute cu alte nume (re branded) dar ele sunt produse de Pro Clima, producătorul membranelor Intello, doar ca sunt puțin mai scumpe. În țară nu ai de unde sa le cumperi, dacă dorești să-ți fac comandă vorbim).
Vata de sticlă /bazaltica sau alte materiale rigide sunt mai greu de pus în operă bine(îți spun din experienta).
Sigur și bugetul e un aspect important în alegerea termositemului, dar mai bine faci lucrurilor odată și bine.
Multumesc de raspuns! Am citit de celuloza de cateva zile si vad lucruri foarte bune. Singurul inconvenient care l`am descoperit e ca in timp se taseaza, si risti sa ramai dupa o perioada relativ scurta cu parti bune de acoperis neizolate. Se poate impacheta dens, si asta ar rezolva oarecum problema insa din ce vad asta presupune o anume metoda, nu o anume celuloza. Cu alte cuvinte, daca meseriasul care vine nu stie sau face o treaba superficiala, nu iese nimic bun. Problema cu mai mult de 20cm de izolatie este ca imi cobor acoperisul prea mult pana la un nivel in care este inconfortabil. Grinda mea e de 12cm, si ca sa pun izolatie de 20 de bazaltica de la knauf (este ceva eco, fara compusi chimici)tot ar trebui sa ma cobor de la acoperis. Este vreun material (afara de spuma!) care mi`ar da o izolatie buna pentru 20cm? Pluta, celuloza, etc..? nu perfecta, dar mai buna ca bazaltica macar! Am ceva vecini care recomanda sa puna polistiren de 2 cm si sub tigla, intre tigla si astereala. ar ajuta asa ceva? Ultima intrebare – in living am acoperis inalt, nu e turnat placa ci e deschis pana la acoperis – ca sa compensez pierderile de caldura as vrea sa pun 30cm izolatie (imi permite spatiul acolo) si ultimul strat sa pun cu folie de aluminiu pe interior (spre living) pentru a respinge caldura. Recomandati? Sunt care zic ca din cauza asta au facut igrasie si nu recomanda. Multumesc mult!
Despre aspectul tasarii am scris in articolul despre izolarea cu celuloza, teinvit sa-l citesti, conteaza densitatea la care e pusa in opera. Intr-adevar necesita o metoda de punere in opera, dar nu cred ca e o problema pentru firmele care ofera astfel de servicii, eu pun in opera celuloza la o densitate putin mai mare in comparatie cu media pietei.
Iar vata cu densitate mai mica se lasa in timp.
Inteleg, e un impediment coborarea plafonului.
In ce priveste vata eco, prefer sa ma abtin, mesajele de marketing sunt bune pentru atragerea clientilor, dar testele efectuate de laboratoare independente sunt cele care se pot lua in considerare.
Un alt aspect foarte important, as zice critic, punerea in opera mai buna decat la materialele insuflate nu exista, in mod special la o structura care nu are standardizate distantele intre capriori, iti spun din propria experienta(dar poti sa incerci cu cateva baxuri de vata.
Sa adaugi polistiren sub tigla, adica peste astereala e ca si cum ai pune o bariera de vapori in locul foliei de difuzie, lasa-i pe ei sa-si urmeze sfatul, sunt curios daca vor avea curajul sa-ti spun care e rezultatul.
In principiu folia reflectiva aluminizata e buna, problema e la punerea in opera, la calitatea ei si factorul Sd(am scris in detaliu in acest articol).
Pana la o verificare a problemei sunt doar unii care-si dau cu parerea despre cauzalitatea aparitiei igrasiei.
Bogdan, excelent articolul tau, atât ca parte informală, dar mai ales in delaliile tehnice, și-ți multumesc pentru ele! Iar in acest sens, am si eu o nelămurire: în schița ta, la nr. 8, avem un culoar de ventilație sub astereală. Dacă suflăm celuloza sau folosim alt material izolator, cum păstrăm acel culoar, dacă se aplică direct pe astereală? Mai montăm un panou de susținere (probabil OSB), între căpriori? Si cum il fixăm pe acesta?
Aștept cu interes răspunsul tău. Multumesc si seară plăcută.
Sorin nu stiu la care poza exact te referi, poate la “difuzia pe la rosturi”?
Culoarul de ventilare este deasupra asterelei, sub invelitoare, intre invelitoare si folia de difuzie.
La modul in care construim noi in Romania nu avem aceasta problema despre care scrii, situatia devine problematica la casele americanilor de exemplu, unde au prinsa sindirla bituminoasa direct pe placa osb(cu rol de astereala), in aceasta situatie se introduc fante de ventilare create special(au ei produse specifice), fante care pot fi create si artizanal.
Sper ca te-a lamurit raspunsul.
Toate cele bune!
Ma refer la detaliu de streașină cu evidențierea admisiei aerului de ventilație. Acel gol lăsat între astereală si izolatia Austrotherm. Zic asta, pentru că am mai văzut un specialist în domeniu care nu recomandă lipirea izolatie de astereală, ci exact ca in schița ta. Iar in acest caz, ma gandesc si eu ca sarcina umidității pe acea astereală este redusă semnificativ.
Depinde de materialul de izolare termica, in acest caz cu polistiren are sens acel spatiu de ventilare, totusi as vrea sa vad o punere in opera conform schitei, stiu..cer imposibilul.
Salutare, am citit cu interes articolul, insa nu ma pot decide ce izolatie sa pun in mansarda… mansarda este locuibila si acoperisul este din tabla cu structura de lemn si geamuri velux, suprafata locuibila este de aprox 60 m2 format dintr un dormitor, casa scarilor, baie si dresing, incalzirea cu calorifere.
Un sfat pt o izolatie buna si fara probleme ma ajuta enorm, multumesc
Salut, folosește un material complementar lemnului.
Buna ziua! Multumim pentru articol, foarte util, bine structurat si documentat pe masura. Am ajuns la acest articol intrucat suntem la faza de realizare a unui acoperis la o casa noua din zona Bucovinei. Ne dorim sa izolam peste astereala, astfel incat sa putem pastra capriorii la vedere pe interior. Astfel straturile de la interior la exterior ar fi: lambriu de lemn peste capriori, folie bariera de vapori, 10 cm izolatie vata sticla asezata intre rigle de lemn, alti 10 cm de vata sticla asezati pe directia inversa si inca 10 pe aceasi directie ca primul strat, folie anti condens si tigle ceramice. Eu inteleg ca cel mai bine ar fi sa punem o bariera de vapori cu sd variabil, este corect? Ne puteti recomanda o folie? Ce parere aveti despre vata de sticla, ar fi potrivita, sau se va lasa in timp? Stim ca o varianta mai buna ar fi vata bazaltica doar ca depasim un pic cam mult bugetul. Daca am pune o vata bazaltica dar cu o densitate nu tare mare, ar fi mai potrivita decat vata de sticla? Ne mai gandeam si la varianta cu polistiren expandat dar din ce am inteles nu e foarte okay cu lemnul, asa este nu? Va multumim si felicitari pentru ceea ce faceti!
Buna Alina,
Asa cum intuiesti vata de sticla se lasa(adaug un clip video al unui test efectuat in Germania la ghidul izolarii mansardei), opteaza pentru celuloza, vata bazaltica e oricum mai buna decat cea de sticla.
O membrana de vapori cu Sd variabil e intr-adevar mai buna, eu utilizez produse de la Proclima pe care le import, probabil pe la tine in zona e posibil sa gasesti o membrana de vapori de la Isover.
Nu inteleg cum sunt lasati aparenti capriorii cand izolatie este asezata intre si peste ei, iar la interior primul strat e lambriu? Polistirenul este exclus.
Mulțumesc pentru răspuns, este de mare ajutor! Nu m-am exprimat eu bine, izolația este peste astereala. Avem căpriorii, deasupra lor lambriu lemn, membrana vapori, cele 3 straturi de izolație așezate între rigle de lemn, spațiu de ventilare și țiglă în final. Legat de celuloza are soțul niște preconcepții ca se lasă, ca ii e frica cum se comporta la o eventuala umezeala și nici nu prea știm sa fie echipe bune ptr asa ceva în zona noastră, probabil ca vom rămâne la vata bazaltica.
Aveți grija la asezarea straturilor de izolație și sper ca există folie de difuzie peste astereala (anticondens).
La densitatea optima celuloza nu se lasă, din păcate sunteți prea departe pentru mine, voi ajunge în Bucovina dar fără utilaje. Spor!
Buna ziua! Ce recomandati : vata bazaltica cu folie Al sau vata bazaltica plus Isoflect?
Buna ziua,
Ce inseamna vata bazaltica cu folie AL? Vata caserata sau vata bazaltica cu bariera de vapori aluminizata?
Vata bazaltica e vag, ce grosime, 5cm, 10cm, 20cm? Nu mai intreb unde si cum doriti sa le puneti in opera, as cere prea multe detalii.
Foliile reflective isi au locul lor, se pot utiliza in cateva situatii exceptionale, la punerea in opera exista complicatii, iar produsul despre care imi ziceti nu e tocmai grozav, sa zic asa intr-o forma mai placuta, exista folii reflective care au fost testate si ofera performante bune, dar sunt mai scumpe si cum ziceam in unele situatii e un chin punera in opera si tot nu se aseaza perfect.
Buna ziua, ce parere aveti de spuma poliuretanica, celula deschisa?
Doresc sa izolez podul casei, sus la tabla.
costuri 8e/mp strat de 10cm.
Multumesc.
Bună ziua, despre spumă am scris în articol, un alt aspect de luat în considerare se referă la o situație în care golurile dintre scândurile asterelei sunt mai mari și spumă se va expanda și spre exterior întinzând folia de difuzie, folie care de obicei nu este una cu caracteristici bune la întindere, cauzând o posibilă fisurare/rupere imediată sau în timp care poate sa dea naștere la probleme.
Buna Bogdan, as avea o intrebare legata de izolarea unui acoperis. Daca folosec trei straturi de Vata minerala bazaltica Knauf Insulation Natur Board FIT 30 kg/mc – fiecare la 100 mm grosime, care va fi λ final, in conditiile in care un strat ar avea λ=0.038
Intreb pentru ca ma intereseaza o izolatie buna, pe termen lung, la un pret rezonabil.
Bună Roxana,
Lambda este același, cel al materialului, probabil te referi la rezistența termică sau transmitanta totală a stratului de vata bazaltica, e aproape de nivel de casa pasivă, U=~0.15, e bine.
Buna seara,
Ce material de izolare a acoperisului pt o mansarda stiti care sa aiba cel mai bun raport grosime-rezistenta termica?
Bună seara,
Aerogelul sau panourile VIP.
Bună seara! Vreau sa mi bat scândură pe pod și pe sub ea,înainte de a pune rigips, vreau sa aplic spuma poliuretanica! Problemă este că scândura care trebuie bătută e cam verde!
Ce îmi recomandați! ?
Cu celulă deschisă sau închisă?
Mulțumesc
Bună seara, scândură se va contracta și nu contează ce fel de spuma poliuretanica se va folosi, vor apare microfisuri sau chiar crăpături in spuma.
Ok! Atunci m am gândit să bat OSB pe partea interioara a podului după care sa așez vata și sa bat scândura pe pod la final! Ce îmi recomandați?
Vată bazaltică sau vata mineralăla val 3straturi?
Mulțumesc!
Se poate pune un osb subțire, dar peste el, la interior e necesară o bariera de vapori.
Vazaltica sau minerala e alegerea ta, totuși eu as suflă celuloza, o variantă mai ieftină și mai buna decât vata bazaltica, ar trebui doar sa montezi placile de osb și bariera de vapori, urmând să găsești o firma care doar sa sufle liber celuloza între grinzi.
Buna ziua,
Am cumparat o casa noua (de 3 ani construita). Deoarece are podul suficient de inalt, doresc sa il mansardez. Structura acoperisului este: tigla, folie anti condens, osb 1cm, capriori 12cm×10cm. Doresc sa pun de o parte si de alta a capriorilor dulapi de 5cmx15cm(pentru consolidare si pentru a crea spatiu suficient pentru primul strat de vata). Dupa care sa pun intre capriori un strat de 15cm de vata de sticla+ inca un strat perpendicular de 5cm(din pacate inaltimea nu imi permite un strat mai gros), bariera de vapori si apoi rigips.
Ce parere aveti despre varianta la care m-am gandit? Este o problema ca in loc de scandura, sub tigla, este osb? Daca da, ce se poate face pentru a evita posibilitatea aparitiei condensului sub osb?
Multumesc frumos!
Bună seara, osb-ul așezat la exterior nu a fost alegerea potrivită, probabilitatea de apariție a condensului ar trebui sa vă îngrijoreze, dacă încă nu vă îngrijorează.
Soluția ar fi găurirea plăcilor de osb în multe locuri, dar punerea în practică este cam imposibilă, ar trebui creat un culoar de ventilare sub osb.
Buna ziua,
Multumesc frumos pentru raspuns.
Gaurirea placilor se poate face, dar doar pe mijloc(la jumatatea distantei dintre capriori), deoarece osb-ul este flexibil si imi permite introducerea forta aunei rigle intre folie si osb.
Credeti ca ar fi suficient?
Daca totusi nu o sa reusesc gaurirea, un spatiu de ventilatie, 2cm ar fi suficient?
Multumesc
Găurirea nu e soluția potrivită, spațiul de doar 2cm, s-ar putea sa fie prea mic, depinde de înclinația acoperisului.
Mansarda e functionala ,vreau in interior peste lambriul de lemn sa izolez suplimentar cu placa de rigipscu polisteren ,mentionez ca am gasit aceste placi combinate cu grosimea de 4 cm ce credeti e bine ,placile vin prince ci negrese
În principiu s-ar putea utiliza, dar nu știu cum se comportă structura de lemn, depinde și cum a fost construită,există o probabilitate mare să apară fisuri la rosturile plăcilor de rigips unde vor fi finisate.
Bună ziua! Nu știu ce tip de izolație să aleg pt planșeu.
Situație: casă veche din chirpici. A fost decopertată, a fost consolidată cu stâlpi de beton și înălțată 25 cm cu o centură de beton. A fost schimbat complet acoperișul, nu a fost izolată exterior, ci doar tencuită. Pereții interiori au fost retencuiți cu tencuială tradițională (lut). Privind de jos în sus, pe centura de beton s-au pus grinzi 10×10, apoi a fost montat lambriu de lemn. Doresc să păstrez aspectul interior de grinzi aparente și lambriu de lemn pe tavan.
Nu știu cu ce se izolează planșeul din lemn, pe partea dinspre spre pod (necirculabil). Nu știu dacă este nevoie de izolarea acoperișului. Am apelat la specialiști și părerile sunt extrem de diverse: spumă cu celulă închisă; un altul mi-a spus că nu este recomandată spuma cu celulă închisă pe lemn, ci doar cea cu celulă deschisă. O altă propunere a fost de polistiren de 10 cm lipit cu spumă. Un altul îmi recomandă vată de sticlă montată pe folie barieră vapori bine etanșeizată, în strat de 10 cm – conductivitate termică 0,032 W/mK. Niciunul nu mi-a oferit o soluție argumentată pentru izolarea (eventual la interior) a tavanului zonei de baie și bucătărie (între grinzile aparente). Înțeleg că nu ar fi bine ca lambriul de lemn să fie expus direct vaporilor de apă, și are sens, dar cum pot izola? Nu știu dacă lazurile/uleiurile pentru saune sunt suficiente pentru a proteja lemnul în zonele expuse umidității…
Ce mă sfătuiți să fac? Vă mulțumesc, spor în toate cele bune!
Bună seara,
Cel mai simplu ar fi de suflat celuloza, după montarea unei membrane de vapori coborâtă peste căpriori, altfel așează câteva straturi de vata bazaltica cu densitatea de minim 30kg/mc, cu o grosime finală de 30cm,sau cât permite bugetul, lambriul din lemn tratat chiar și în baie nu prezintă o problemă, are soacră-mea în baie, e chiar fain, desi nu prea sunt fan-ul lambriului clasic.
Spor!