Va propunem o scurta introducere in arhitectura traditionala romaneasca pentru cei interesati.
Vom aborda istoricul acestor stiluri pornind de la arhitectura traditionala din cele sase provincii romanesti –Muntenia, Oltenia, Ardeal, Banat, Moldova , Dobrogea. De asemenea, vom explica in detaliu care sunt principalele elementele de detaliu care determina stilulurile arhitecturale romanesti.
Necesitatea existentei arhitecturii traditionale in prezent
Conform vechii zicale “ca sa-ti cunostii viitorul trebuie sa-ti stii trecutul” credem ca suntem datori sa stim cum a evoluat arhitectura traditionala dar si cum arata din punct de vedere formal.
De asemenea, apreciem casele traditionale romanesti autentice ca fiind un rezultat al aplicarii principiilor compozitionale, al proportiilor frumoase si decoratiilor de calitate.
De asemenea, trebuie subliniat faptul ca la momentul aparitiei lor au reprezentat avangarda din punct de vedere al tehnologiei cit si al punerii in opera.
Aceste momente au corespuns din punct de vedere istoric cu perioadele de bunastare economica si sociala ale poporul roman in decursul timpului.
Fiecare stil istoric cunoaste trei perioade, dupa cum urmeaza:
-perioada timpurie,
-perioada de maturitate,
-perioada de apogeu.
Arhitectura romaneasca a avut in decursul timpului perioade in care doua sau mai multe stiluri arhitecturale au functionat in paralel. Exista si perioade atipice de scurta sau mai lunga durata in care s-a procedat la o revenire partiala la stilurile istorice anterioare.
Un exemplu in acest sens sunt anumite stiluri arhitecturale bisericesti care, desi au luat nastere cu mult timp in trecut sunt utilizate si in prezent cu success.
Prin urmare, in arhitectura mondiala stilurile au utilizat elemente preluate de la stilurile anterioare, lucru similar si in stilul arhitectural romanesc.Principalele stiluri romanesti de arhitectura
Avind in vedere faptul ca suntem un popor cu o istorie indelungata ar fi trebuit ca la capitolul arhitectura traditionala sa avem un portofoliu mai bogat de stiluri si derivate ale acestora.
In realitate este vorba de doua stiluri de arhitectura considerate ca fiind originale romanesti.
Analizand aceste doua stiluri constatam faptul ca elementele de decoratie sunt preluate din arhitectura popoarelor vecine (turci, bulgari etc.) dar si din arhitectura popoarelor occidentale.
Acest principiu de compunere se intalneste la toate stilurile de arhitectura din toate timpurile, si anume, elementele care alcatuiau decoratia proveneau din arhitectura antica.
Revenind la cele doua stilurile romanesti de arhitectura considerate originale acestea sunt, dupa cum urmeaza:
Suplimentar fata de cele doua enumerate mai sus se mai reparca un stil de arhitectura derivat din primul stil, denumit stilul neobrancovenesc.
Stilul brancovenesc
Arhiectura brancoveneasca a aparut in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714) si s-a manifestat cu preponderenta in arhitectura bisericeasca pe de-o parte si pe de alta parte cea a resesedintelor persoanelor importante de la acea vreme- domnitor si boieri.
Aceste case in stil brancovenesc se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-greutate, masivitate si stabilitate rezultate din proportia covirsitoare a suprafetelor pline in comparatie cu cea a golurile,
-caracter impozant datorat suprafetei mari in plan si a inaltimii cladirii,
-dispunerea pe verticala a functiunilor:
-la nivelul solului erau localizate anexele cladirii destinate personalului,
-parterul era ocupat in intregime de locuinta si gazduia zonele de zi si de noapte; acesta avea cea mai mare inaltime dintre toate spatiile,
-podul era nelocuit.
-materialele folosite la finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var), caramida aparenta,
-decoratiile fatadelor:
-fara soclu,
-briu orizontal simplu din tencuiala pe zona care corespunde planseului parterului,
-partea superioara –briu in relief cu decoratii plate si un registru de planuri in trepte,
-tratarea golurilor:
-golurile de la nivelul solului care deserveau spatiile anexa aveau forma de semicerc la partea superioara si erau decorate simplu printr-un briu perimetral,
-golurile pentru usi aveau ancadramente din piatra sculptata; ancadramentele aveau arcade (forma arc de cerc) la partea superioara
-golurile pentru ferestre aveau forma dreptunghiulara; la partea superioara aveau o arcada falsa (forma arc de cerc) si un glaf proeminent din tencuiala profilata in partea de jos; ferestrele aveau pictate ancadramente din motive geometrice;
-timplariile usilor si ferestrelor:
-nivelul solului (zona dependintelor) –usi, ferestre simple fara decoratii,
-usile de la nivelul parterului erau din lemn masiv cu modele geometrice simple,
-ferestrele de la nivelul parterului: erau din lemn si aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam,
-accesul la nivelul parterului se realiza printr-un foisor / cerdac care prezenta urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-coloane bizantine din piatra cu capiteluri decorate,
-arcade sub forma de acolade din tencuiala,
-balustrade cu parapet din piatra sculptata cu modele florale de inspiratie persona.
Balcon palatul brancovenesc Potlogi
Ansamblu brancovenesc Potlogi
Stilul neobrancovenesc
Arhitectura neobrancoveneasca s-a manifestat de la sfarsitul sec. al- XIX pina la inceputul celui de-al doilea razboi mondial.
Reprezentantul cel mai important al acestui stil a fost arhitectul Ion Mincu. Acesta a fost considerat si fondatorul acestui stil. Prima lucrare in stil a fost Casa Lahovari in care functioneaza astazi Spitalul Cantacuzino.
Alti arhitecti importanti care au utilizat acest stil au fost Petre Antonescu, Carol Benesch, Nicolae Ghica-Budești, Cristofi Cerchez, Grigore Cerchez, Alexandru Clavel, Paul Smărăndescu, Florea Stănculescu, State Ciortan, Constantin Iotzu, I.D. Traianescu, Toma T. Socolescu.
Stilul se caracteriza prin urmatoarele aspecte, dupa cum urmeaza:
-utilizarea de elemente constructive din arhitectura rasariteana bizantina cum ar fi coloanele cu diametru mare si inaltime redusa si arcada scurta,
-decoratia era formata din motive etnografice si arhitecturale preluate de la constructiile taranesti locale,
-preluarea decoratiilor din arhitectura otomana si renasterea italiana tirzie din zona de nord.
Principalele cladiri construite in acest stil au fost, dupa cum urmeaza:
-cladiri administrative locale –administratii financiare, primarii, vami etc.,
-constructii publice –scoli rurale, banci, muzee, facultati, biserici, catedralele din Ardeal,
-constructii locuinte –locuinte de lux, sociale,
-imobile de raport (constructii cu mai multe nivele cu functiunea de inchiriere -parterul este ocupat de comert, etajele superioare sunt formate din garsoniere si apartamente).Stilul neoromanesc
Arhitectura neoromaneasca s-a manifestat de la sfirsitul sec.al- XIX pina la inceputul sec. al-XX.
Stilul reia tema deschisa de arhitectura brancoveneasca alaturi de noi elemente din arhitectura traditionala romaneasca cit si elementele din arhitectura europeana a vremii (arh. otomana, renasterea italiana tirzie).
Mesajul transmis de arhitectura neoromaneasca se doreste a fi sublinierea trecutului glorios al poporului roman. Reprezentantii cei mai importanti ai stilului sunt Ion Mincu (initiator), Grigore Cerkez, Cristofi Cerkez si Petre Antonescu.
Aceste case in stil neoromanesc se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-greutate si stabilitate rezultate din proportia mai mare a suprafetelor pline in comparatie cu cea a golurile; golurile incep sa aiba o pondere mai mare comparativ cu arhitectura brancoveneasca,
-caracter impozant datorat suprafetei mari in plan si a inaltimii cladirii,
-etajarea pe verticala a spatiilor:
-parter – alocat functiunilor comerciale si are inaltimea cea mai mare,
-etajele superioare – alocate functiunii de locuire,
-pod mansardat – alocat functiunii de locuire.
-materialele folosite la finisarea fatadelor: tencuiala culoarea gri,
-decoratiile fatadelor:
-soclu proeminent cu briu iesit in relief,
-partea superioara – briu in relief cu decoratii abundente cu relief plat; se remarca decoratiile viu colorate de pe briu si motivele florale.
-tratarea golurilor:
-golurile pentru usi si ferestre aveau ancadramente din tencuiala; ancadramentele aveau arcade (forma acolade) la partea superioara,
-golurile pentru ferestre aveau forma dreptunghiulara / semicerc; la partea superioara aveau o (forma arc de cerc) si un glaf proeminent din tencuiala profilata in partea de jos; ferestrele aveau ancadramente cu bazoreliefuri (motive florale);
-timplariile usilor si ferestrelor:
-usile de acces erau din lemn masiv cu decoratie simpla,
-ferestrele erau din lemn si aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.
-fatadele prezinta logii si balcoane cu urmatoarele elemente decorative, dupa cum urmeaza:
-coloane angajate cu capiteluri decorate,
-arcade sub forma de acolade,
-balustrade cu parapet plin fara decoratii,
-decoratie pictata la partea superioara.
Bufetul de la Sosea - cladire in stil neoromanesc
Bufetul de la Sosea - intrarea de pe alee
Arhitectura traditionala romanesca
Alaturi de cele doua stiluri de arhitectura “culta” romaneasca exista si o a doua categorie, asa-numita arhitectura traditionala (taraneasca).
Aceasta a functionat concomitent cu cele doua stiluri si se baza in principal pe considerente mai mult de natura practica decat formala.
Datarea arhitecturii taranesti incepe odata cu inceputurile poporului roman si se continua pina in zilele noastre.
In principal este vorba de cladiri domestice cu functiunea de locuinta dar si dependintele din gospodarie (finar, grajd etc.). Evolutia acestora este data de nevoile directe ale membrilor familiei (adapost, hrana, depozitare materiale, mincare etc.).
Principalii factori care au influentat arhitectura traditionala sunt, dupa cum urmeaza:
-activitatile pe care le desfasurau membrii familiei –cum isi produceau hrana (agricultura, cresterea animalelor, pescuit etc.),
-formele de relief unde era situata locuinta (munte, deal, ses, zona litorala),
-materialele avute la indemina (lemn, piatra, lut etc.),
-conditiile climatice (zone reci, calde) si abundenta precipitatiilor,
-securitatea personala (zone sigure, zone nesigure – invazii cotropitori).
Un alt aspect important care a influentat arhitectura traditionala a fost legat de cine stapanea din punct de vedere administrativ provincia respectiva.
Ca urmare a acestui fapt, desi gospodariile servesc aceluiasi lucru (adapost pentru membrii familiei, cresterea animalelor si depozitarea hranei), acestea difera de la o provincie la alta.
In continunare vom trece in revista principalele provinciile istorice romanesti si principiile arhitecturale ale locuintelor.
Conform tipologiei arhitecturii traditionale exista mai multe tipuri reprezentative de case pentru fiecare provincie. Pentru a evita un articol extreme de lung am ales sa discutam despre cate un exemplu reprezentativ din fiecare provincie.
Harta cu tipologiile de arhitectura traditionala
Arhitectura domestica din provinciilor istorice
-Muntenia
.jpg "persi-(Ilfov)")
Casa Muntenia Peris
Casa din Muntenia localitatea Dragalina
Casa Muntenia Peris
Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-organizare planului casei:
-prispa cu stilpi (contravintuiri) si acoperis fara balustrade amplasata in fata casei cu rol de protectie la intemperii; pardoseala era din lemn sau pamint batut,
-bucataria este amplasata in zona centrala a casei si cuprinde plita cu lemne si o masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,
-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).
-organizarea pe verticala a casei:
-cladirile au un singur nivel (parter) destinat in totalitate membrilor familiei; parterul era ridicat de la nivelul solului cu 25 – 30cm (grosimea talpilor de lemn pe care statea casa),
-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea fanului si cateodata a anumitor alimente conservate,
-proportia casei: inaltimea acoperisului este egala cu cea a parterului.
-raportul plin - gol:
-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,
-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.
-sistem constructiv:
-fundatii: piatra de rau,
-suprastructura: structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut arse la soare;
-sarpanta din lemn acoperita cu sita / tabla plana (in functie de zona).
-plastica fatadelor:
-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intalnite erau la pazie si uneori pe stalpii prispei; exista si situatii in care ancadramentul usii era pictat cu modele geometrice,
-tamplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple; ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.
-materiale si culori folosite:
-stalpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si intemperiilor,
-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),
-material invelitoare: sita (maro inchis), tabla neagra (ruginea in timp).
Casa din Curtisoara judet Gorj
Casa din Plopi judet Mehedinti
Casa din Plopi judet Mehedinti
Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-organizare planului casei:
-la nivelul solului erau amplasate dependintele (spatii de depozitare a proviziilor, unelte etc.)
-prispa pe mai multe laturi cu stalpi (contravintuiri) si acoperis, cu balustrade cu rol de protectie la intemperii si aparare; pardoseala era din lemn,
-bucataria este amplasata in zona centrala a casei si cuprinde plita cu lemne si o masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,
-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).
-organizarea pe verticala a casei:
-nivel 1 cu spatii de depozitare a proviziilor si unelte (ridicat de la nivelul solului cu 25 – 30cm -grosimea talpilor de lemn pe care statea casa).
-nivel 2 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului intre 1,20m – 2,00m),
-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor alimente conservate; la nevoie podul era folosit ca zona de refugiu in caz de necesitate (invazii turcesti etc.),
-proportia casei: inaltimea acoperisului este mai mica sau egala cu cea a nivelului unu si doi.
-raportul plin - gol:
-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,
-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.
-sistem constructiv:
-fundatii: piatra de rau,
-suprastructura:
-nivel 1 -zidarie din piatra de rau / pereti din barne de lemn,
-nivel 2 -structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut arse la soare;
-sarpanta din lemn acoperita cu sita.
-plastica fatadelor:
-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intalnite erau la pazie, pe stalpii prispei si la parapetul balustradei nivelului unu,
-tamplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple; ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.
-materiale si culori folosite:
-stalpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si intemperiilor,
-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),
-material invelitoare: sita (maroi inchis), tabla neagra (ruginea in timp).Ardeal
Casa din Localitatea Bran judet Brasov
Casa din campu lui Neag Hunedoara
Casa din Radesti, judet Alba
Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-organizare planului casei:
-locuintele erau organizate intr-o incinta impreuna cu anexele gospodaresti
(adaposturi animale, finar etc.); organizarea specifica este data de nevoia de securitate, fiecare gospodarie putind sa devina un punct de aparare pentru localitate,
-prispa pe o singura latura cu stilpi (contravintuiri) acoperita, cu balustrade;
pardoseala era din lemn / pamint batut,
-bucataria este amplasata in zona centrala a casei si cuprinde plita cu lemne si o
masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,
-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere+ camera oaspeti).
-organizarea pe verticala a casei:
-nivel 1 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului cu 40
– 50cm –zidarie din piatra).
-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor
alimentelor conservate; la nevoie podul era folosit ca zona de refugiu in caz de
necessitate,
-proportia casei: inaltimea acoperisului este dubla fata de cea a nivelului locuit.
-raportul plin - gol:
-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,
-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.
-sistem constructiv:
-fundatii: piatra de riu,
-suprastructura:
-nivel locuit -structura din birne de lemn / structura din lemn si umplutura
din paianta / caramizi din lut arse la soare;
-sarpanta din lemn acoperita cu sita.
-plastica fatadelor:
-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intilnite erau la
pazie, pe stilpii prispei si la parapetul balustrade prispei,
-tamplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple;
ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.
-materiale si culori folosite:
-stilpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si
intemperiilor,
-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var); la peretii din
birne de lemn se aplica o vopsitorie cu uleiuri (rapita, in) pentru protectia la intemperii si daunatori,
-material invelitoare: sita (maro inchis), tigla ceramica (ruginea in timp).
Banat
Casa din Cherelus, judetArad
Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-organizare planului casei:
-prispa pe o singura latura cu stilpi (contravintuiri) acoperita; pardoseala era din
lemn / pamint batut,
-bucataria este amplasata in zona centrala a casei si cuprinde plita cu lemne si o
masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,
-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).
-organizarea pe verticala a casei:
-nivel 1 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului cu 40
– 50cm –zidarie din piatra).
-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor
alimentelor conservate,
-proportia casei: inaltimea acoperisului este egala cu cea a nivelului locuit.
-raportul plin - gol:
-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,
-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.
-sistem constructiv:
-fundatii: piatra de riu,
-suprastructura:
-nivel locuit -structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut
arse la soare;
-sarpanta din lemn acoperita cu sita.
-plastica fatadelor:
-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intilnite erau la
pazie, pe stilpii prispei si la parapetul balustrade prispei,
-timplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple;
ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.
-materiale si culori folosite:
-stilpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si
intemperiilor,
-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),
-material invelitoare: sita (maro inchis).
Moldova
Casa din Voitinel, Suceava
Casa din Hangu, judet Neamt
Casa din Piatra Soimului, Neamt
Casa din Curteni, Vaslui
-Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-organizare planului casei:
-prispa pe o singura latura cu stilpi (contravintuiri) acoperita; pardoseala era din
lemn / pamint batut; exista zone unde accesul se facea printr-un foisor cu balustrade si acoperis,
-bucataria este amplasata in zona centrala a casei / excentric si cuprinde plita cu
lemne si o masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,
-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).
-organizarea pe verticala a casei:
-nivel 1 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului cu 40
– 50cm –zidarie din piatra).
-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor
alimentelor conservate,
-proportia casei: inaltimea acoperisului reprezinta 1 ½ din inaltimea casei.
-raportul plin - gol:
-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,
-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.
-sistem constructiv:
-fundatii: piatra de riu,
-suprastructura:
-nivel locuit -structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut
arse la soare;
-sarpanta din lemn acoperita cu sita.
-plastica fatadelor:
-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intilnite erau la
pazie, pe stilpii prispei si la parapetul balustrade prispei,
-tamplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple;
ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.
-materiale si culori folosite:
-stilpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si
intemperiilor,
-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),
-material invelitoare: sita (maro inchis)
Dobrogea
Casa din Oltina, Constanta
-Casele din aceasta zona se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, dupa cum urmeaza:
-organizare planului casei:
-prispa pe o singura latura cu stilpi (contravintuiri) acoperita cu balustrada;
pardoseala era din lemn / pamint batut,
-bucataria este amplasata in zona centrala a casei / excentrica si cuprinde plita cu
lemne si o masa cu scaune; prin bucatarie se face accesul din exterior dar si catre cele doua camere adiacente,
-una sau doua camere amplasate in stinga si dreapta bucatariei (una, doua camere + camera oaspeti).
-organizarea pe verticala a casei:
-nivel 1 destinat in totalitate membrilor familiei (ridicat de la nivelul solului cu 20
– 30cm –zidarie din piatra).
-podul era nelocuit fiind folosit pentru depozitarea finului si cite-odata a anumitor
alimentelor conservate,
-proportia casei: inaltimea acoperisului este egala cu inaltimea zonei de locuit.
-raportul plin - gol:
-primeaza suprafetele pline in raport cu golurile,
-golurile au forma dreptunghiulara si dimensiuni modeste.
-sistem constructiv:
-fundatii: piatra de riu,
-suprastructura:
-nivel locuit -structura din lemn si umplutura din paianta / caramizi din lut
arse la soare;
-sarpanta din lemn acoperita cu stuf.
-plastica fatadelor:
-fatadele sunt simple fara modele decorative; singurele decoratii intilnite erau la
pazie, pe stilpii prispei si la parapetul balustrade prispei,
-timplariile usilor si ferestrelor: erau din lemn cu modele geometrice simple;
ferestrele aveau o imparteala cu mai multe ochiuri de geam.
-materiale si culori folosite:
-stilpii prispei: culoarea maro inchis –tratati cu ulei impotriva daunatorilor si
intemperiilor,
-finisarea fatadelor: tencuiala cu vopsitorii in culoarea alba (var),
-material invelitoare: stuf (maro inchis).
Servicii de proiectare pentru casele traditionale
In decursul timpului am realizat proiecte de case traditionale si dorim sa extindem acest tip de serviciu.
Totodata ne place sa credem ca suntem raspunzatori pentru pastrarea si
conservarea patrimoniului nostru arhitectural-istoric iar practicarea arhitecturii de aceasta factura sa imbogateasca pozitiv fondul construit.
Abordarea demersului de realizare al unui proiect pentru o casa traditionala prezinta o complexitate sporita in comparatie cu proiectul unei case normale.
Complexitatea rezida in principal din organizarea interioara, proportiile si detaliile pe care acest tip de proiecte le implica.
Un exemplu de proiect realizat relativ recent este cel al unei case in Judetul Ilfov.
Modelul ales impreuna cu beneficiarul a fost o casa traditionala din Judetul Buzau.
O casa din acea zona are urmatoarele caracteristici, dupa cum urmeaza:
-soclu inalt din piatra,
-accesul se face printr-un foisor acoperit cu balustrada; detaliile balustradelor si stilpilor foisorului,
-proprotia intre soclu, zona de locuit si acoperis,
-dimensiunile si forma geamurilor; imparteala acestora,
-forma acoperisului si invelitoare din tabla.
Vom prezenta in continuare doua proiecte de case realizate, unul cu o constructie noua si un altul pentru o restaurare a unei case existente.
Casa in stil traditional romanesc din Zona Buzau
Cel mai complex aspect al proiectului a fost realizarea golurilor fatadelor, care trebuiau sa introduca o cantitate de lumina suficienta in interior dar si sa se aiba proportia si dimensiunile corespunzatoare.
De asemenea pozitionarea lor a fost in sine o problema datorita dispunerii
functiunilor din interiorul casei (bucatarie, baie, living, dormitoare etc.).
Casa in stil romanesc - fatada sud
Casa in stil romanesc - fatada sud
Casa in stil romanesc - fatada vest
Casa in stil romanesc acces foisor
Casa in stil romanesc acces foisor
Casa in stil romanesc acces foisor
Restaurare cladire existenta - stil neoromanesc
Proiectul urmator prezinta o restaurare a unei cladiri existente din zona Casei Poporului (Bucuresti).
Cladirea era formata din doua corpuri, cel principal care s-a restaurant si caruia i s-a amenajat mansarda existenta si un corp mai mic care a fost extins cu o mansarda.
Datorita faptului ca se afla intr-o zona protejata si implica avizul Ministerului culturii si patrimoniului national a fost necesarea consultarea unui expert in monumente istorice.
Totodata trebuie mentionat ca s-a realizat si un proiect de consolidare al cladirii, aceasta fiind construita intre anii 1910 si 1920.
Stilul in care a fost realizata decoratia era o combinatie intre stilul
neoromanesc cu elemente art-deco.
Ministerul a impus ca demersul de consolidarea sa se faca fara sa fie afectate decoratiile de pe fatade.
Din acest motiv toate interventiile sau realizat numai in interior.
In final cladirea a fost adusa la standardele structurale din prezent pastrindu-si totodata toate decoratiile fatadelor.
Casa in stil neoromanesc
Casa in stil neoromanesc fatada stanga
Casa in stil neoromanesc fatada dreapta
Restaurare cladire veche situata in Bucuresti
In continuare va prezentam un proiect de restaurare a unei cladiri vechi din Bucuresti, prezentata anterior in articolul sub forma de proiect, care este intr-o stare avansata de finalizare.
In momentul de fata mai sunt de finalizat feroneria gardului si portile de acces.
In principal lucrarile au constat in readucerea fatadelor cat mai aproape de imaginea initiala (decoratii, registe fatada etc.) , consolidarea structurala si aducerea interioarelor in secolul XXI din punct de vedere al confortului.
Autorizarea a cuprins printre altele si avizul Comisiei de cultura si patrimoniu.
Trebuie mentionat faptul ca in cazul cladirilor amplasate in zone protejate interventiile asupra constructiilor existente se fac cu restrictii cand vine vorba de modificarea fatadelor si interioarelor.
In cazul de fata decoratia fatadei a trebuit restaurata din materialele initiale (stucaturi de tencuiala pe baza de ciment), nu au putut fi date alte goluri sau modificata geometria golurilor actuale (usi, ferestre).
Din punctul nostru de vedere apreciem masurile statului roman prin Comisia de monumente istorice pentru a readuce la viata cladirile de patrimoniu in opozitie cu cerintele exagerate ale investitorilor in materie de gusturi.
Un aspect obligatoriu pentu pentru cei care doresc sa investeasca in asemenea proprietati este faptul ca trebuie in primul rind sa inteleaga valoarea cladirii pe care o poseda, cat si la ce le este permis sa intervina.
In cazul de fata, la primele discutii cu beneficiarul am fost uimiti in sensul bun al cuvintului sa constatam ca acesta se documentase cu privire la istoricul casei, cat si despre cel care a dat numele strazii (Constantin Bosianu).
Situatia initiala
Cand am vizionat pentru prima data cladirea aceasta se afla intr-o stare de degradare destul de avansata.
Fatadele erau destul de distruse datorita degradarii sistemului pluvial (jgheaburi si burlane), timplaria se afla intr-o stare precara multe dintre ferestre fiind deformate.
La interior situatia era ceva mai buna, in sensul in care proprietarul angajase o echipa care decapase tencuiala peretilor si facuse curatenie.
Acesta ne povestise ca atunci cind a intrat pentru prima data in casa a constatat faptul ca interioarele au fost modificate in mod barbar de multiplii proprietari anteriori ai cladirii.
Ca prin minune au scapat neatinse lambriurile din holul intrarii, scara si citeva elemente de labriu ale peretilor.
Surprinzator mare parte din usile interioare se aflau intr-o stare acceptabila si urmau a fi demontate si restaurate.
Fatadele dinspre strada:
Holul de intrare cu lambriurile peretilor si treptele de acces din marmura:
Usa catre living si usa secreta (cu oglinda) catre grupul sanitar:
Scara de acces catre etaj:
Terasa exterioara:
Curtea (neingrijita):
Foisorul:
Principalele interventii realizate:
-eliminarea apei din subsol,
-consolidarea structurala a cladirii,
-refacerea finisajelor fatadelor si decoratiilor aferente,
-refacerea timplariilor,
-refacerea structurii acoperisului si inlocuirea invelitorii,
-refacerea instalatiilor interioare -apa-canal, electricitate (curenti, tari, slabi)
-finisarea interioarelor (pardoseli, pereti, tavane).
Arhitectura fatadelor:
Principiul urmarit inca de la primele discutii cu beneficiarul a fost de a pastra nota discreta a fatadelor cladirii si evitarea contrastului agresiv intre decoratie si suprafata peretilor. Luand in considerare relieful decoratiilor fatadei si faptul ca acestea lasa in mod firesc umbra pe fatade, s-a ales solutia vopsitorii fatadei intr-o singura nuanta, albul–unt.
Celelalte elemente –timplarii, elemente din lemn, soclu - au fost tratate in culori inchise pentru a crea un contrast menit sa puna in evidenta cladirea in ansamblu.
Fiind o persoana atenta la detalii beneficiarul s-a preocupat sa obtina proiectul (initial) al cladirii de la Arhivele Nationale.
Astfel, studiind fatadele initiale am observat faptul ca geometria acopersiului era mult diferita fata de ce exista in prezent. Totul se datora unui incendiu din anii ‘70 care a avariat grav sarpanta acoperisului.
Ulterior incendiului acoperisul a fost reparat in graba de Societatea I.C.R.A.L. si a ramas in aceeasi forma pana in prezent.
Astfel tamplaria si toate elementele din lemn (copertina de la intrare, pazie saceac, plafonul si stalpii foisorului) au fost vopsite in culoarea maro-inchis.
Soclul si stalpii gardului au fost curatati si lacuiti conservand culoarea gri a mozaicului initial.
Tamplaria este din lemn stratificat (cu geam termopan) si a pastrat imparteala ferestrelor anterioare pentru pastrarea aerului istoric.
Singura interventie moderna evidenta dar discreta de la exterior a fost invelitoarea din tabla prefaltuita si ferestrele de mansarda, cele din urma contribuind la transformarea spatiului podului in spatiu locuibil.
Invelitoarea, jgheaburile si burlanele au fost alese de culoarea gri-antracit. De remarcat faptul ca utilizarea contrastului creeaza un aer modern si sobru al cladirii.
Iti doresti si tu o casa in stil romanesc?
Scrie-ne si te vom ajuta sa-ti implinesti planul.
Prezentare a arhitecturii si stilurilor romanesti realizata de arhitect Andrei Nastase.
